Autostrăzile A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea nu au fost finalizate până la termenul-limită al PNRR, însă lucrările vor continua.
România va putea deconta prin mecanismul european lucrările executate până la închiderea programului, iar pentru ceea ce rămâne de construit va trebui să găsească alte surse de finanțare. O parte din bani va veni de la bugetul de stat, iar autoritățile încearcă să mute alte proiecte pe programele europene clasice.
A7 Bacău–Pașcani continuă fără PNRR
Cele trei loturi ale Autostrăzii A7 dintre Bacău și Pașcani au avut inițial termen de finalizare în noiembrie 2025. La finalul perioadei PNRR, proiectul ajunsese la aproximativ 80%, potrivit Ministerului Transporturilor.
Autoritățile estimează că sectorul până la Săbăoani ar putea fi deschis circulației în decembrie 2026. Ultimul tronson, dintre Săbăoani și Pașcani, ar urma să fie terminat la începutul anului 2027.
Estimarea este însă contestată de Asociația Pro Infrastructură, care consideră că întregul sector Bacău–Pașcani nu va fi disponibil integral în acest an.
Cine plătește lucrările rămase
După închiderea PNRR, șantierele nu se opresc. Pentru lucrările care nu mai pot fi decontate prin mecanismul european, finanțarea va trebui asigurată din alte surse.
În cazul A7 Bacău–Pașcani și al A1 Margina–Holdea, Ministerul Transporturilor anunță că lucrările vor continua cu bani de la bugetul de stat. În paralel, autoritățile încearcă să transfere unele proiecte pe programele europene clasice.
România pierde avantajul banilor ieftini
Problema nu este doar faptul că unele lucrări au depășit termenul PNRR. România pierde și accesul la o finanțare mult mai ieftină decât împrumuturile de pe piețele financiare.
Potrivit lui Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, împrumuturile PNRR aveau dobânzi de aproximativ 2%. Pentru lucrările care trebuie finanțate ulterior, statul va suporta costuri mai mari.
Astfel, finalizarea autostrăzilor va necesita nu doar mai mult timp, ci și un efort financiar suplimentar pentru bugetul României.
A1 Margina–Holdea trece la buget
Un alt proiect important care nu a putut fi închis în termenul PNRR este sectorul A1 Margina–Holdea, parte din autostrada Lugoj–Deva.
Lucrările au depășit 70%, iar proiectul include tunelurile de pe traseu. Ministerul Transporturilor estimează că sectorul ar putea fi finalizat în prima parte a anului 2027.
După încheierea PNRR, lucrările rămase vor fi finanțate de la bugetul de stat. Finalizarea sectorului va elimina una dintre principalele întreruperi ale Autostrăzii A1 dintre Sibiu și granița de vest.
De ce au apărut întârzierile
Pe A7 Bacău–Pașcani, lucrările sunt realizate de UMB. Ministerul Transporturilor susține că firma a preluat simultan un număr foarte mare de proiecte, ceea ce a pus presiune pe capacitatea de execuție.
Constructorul lucrează în paralel pe mai multe șantiere importante, iar întârzierile au apărut și pe alte proiecte.
În cazul penalităților, autoritățile spun că situația trebuie analizată pentru fiecare contract în parte. Unele întârzieri pot avea cauze precum vremea, problemele cu utilitățile sau alte situații apărute pe parcursul lucrărilor.
Aproape 250 de kilometri ar putea fi inaugurați în 2026
În ciuda problemelor de finanțare și a întârzierilor, Ministerul Transporturilor estimează că România ar putea deschide în 2026 aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, într-un scenariu favorabil.
Pe listă se află mai multe sectoare ale A7, închiderea unor tronsoane de pe A0 Nord, lucrări pe A3, lotul Curtea de Argeș–Tigveni de pe A1 Sibiu–Pitești și Drumul Expres Brăila–Galați.
Miza este finanțarea următorilor ani
Ieșirea proiectelor din PNRR mută presiunea către bugetul național și celelalte programe europene.
România trebuie să găsească bani pentru continuarea A7 spre Suceava, Siret și Iași, pentru A8 peste Carpați, pentru A1 Sibiu–Pitești și pentru mai multe sectoare ale A3. Problema nu mai este doar construcția autostrăzilor, ci asigurarea finanțării pentru toate proiectele începute.
